Casa viselor tale – sau cum îți risipești banii dacă nu gândești

Acest articol are ca apropo o casă construită în acest an în vecini, deci o constructie noua din 2016. Clădire tipică a ne-arhitecturii postrevoluționare, una de duzină, proiectată din copy-paste. Nu suntem atelier de arhitectură, prin urmare nu doresc să comentez calitatea arhitecturală a clădirii respective. Aș vrea doar să atrag atenția asupra unor  greșeli evidente de logică și de inginerie pe care le văd la tot pasul. Articolul este mai tehnic decât o poveste despre vila unei prințese, dar când dai zeci de mii de euro pe o casă, nu faci și tu niște calcule? Sau dacă nu știi, întreabă și tu pe unii care se pricep!

1. Constructie noua cu pereți subțiri

Casa are pereți de 30 cm cu izolație termică de polistiren de 10 cm. Casele din 1900 aveau pereți de 60 cm, e drept, fără polistiren. Dar hai să facem calcule:

Cărămidă cu goluri de 30 cm (lambda=0,145 W/mK)+Polistiren de 100mm ((lambda=0,04 W/mK) => U (perete)=0,211 W/m2K

Mai pe românește: pentru fiecare metru pătrat de perete exterior și pentru fiecare grad diferență de temperatură între exterior și interior, încălzirea casei va necesita 0,211 W de căldură produsă. Asta dacă casa are 100 metri pătrați, baza este un pătrat 10x10m și înălțimea pereților este de 3m ne dă 300 metri pătrați de perete iar înăuntru sunt 20 de grade, afară 0 grade, din calcul ne iese 300x20x0,211=1,266 KW. Casa în cauză este (semnificativ) mai mare decât 10×10 m, dar pentru exemplificare am folosit aceste dimensiuni.

Dacă omul folosea cărămidă de bună calitate, de ex. Porotherm de  44 cm  (sau Cemacon EC44) și același polistiren:

Cărămidă cu goluri de 44 cm (lambda=0,106 W/mK)+Polistiren de 100mm ((lambda=0,04 W/mK) => U (perete)=0,147 W/m2K

Adică pierderile de căldură prin perete s-a fi redus cu 30%. Doar pereții exteriori trebuiau îngroșați. Acum, cu cărămida de 30 cm, un metru pătrat de zid l-a costat pe om vreo 65 lei. Dacă folosea Cemacon EC44 îl costa 110 lei (prețuri luate de pe Internet). La 300 mp de perete diferența era de 13500 lei, adică 3000 euro. Probabil acest cost reprezintă mai puțin de 10% din costurile casei și se amortizează în primii cinci ani de funcționare.

Sau dacă omul ține la cărămida respectivă, o investiție suplimentară în 5 cm de polistiren a fi dat rezultat aproape similar

Cărămidă cu goluri de 30 cm (lambda=0,145 W/mK)+Polistiren de 150mm ((lambda=0,04 W/mK) => U (perete)=0,156 W/m2K

Polistirenul ar fi costat mai mult cu maxim 30 lei/ metru pătrat, adică per total vreo 2000 euro.

Varianta cu cărămida groasă i-ar fi dat casei și o inerție termică mai mare. Se răcea sau se încălzea mai încet. Vara nu i-ar fi picat rău. Iarna avea nevoie de un cazan mai mic, de calorifere mai mici, de pompe de recirculare mai mici, deci  se recupera chiar din start, și nu puțin, din costurile suplimentare de la pereți. De ce nu s-au ales aceste soluții? Probabil pentru că nu s-au făcut aceste calcule.

2. Poziționare incorectă

Pe strada noastră casele aveau un ritm. Două câte două erau lipite una de alta, spate în spate. Casa despre care vorbim s-a construit pe un lot unde s-a demolat o astfel de casă, deci nu era o problemă de a lipi casa de casa vecinului. Dar nu s-a procedat așa. Conform modei noi, casa s-a construit la 1 m de casa vecină. Astfel a rezultat un perete exterior în plus, care generează pierderi termice mai mari, și un minunat calcan al casei vecine, înalt de vreo 8 metri.

Acel perete exterior de 10×3 m pierde 6w pentru fiecare grad de diferență de temperatură. Dacă lipea casa de casa vecină, pierdea tot atât, doar că diferența de temperatură nu era așa mare, casa vecină fiind încălzită și ea. Dacă înăuntru sunt 20 iar afară sunt 0 grade, aceste perete încălzește atmosfera cu 120 W.  Dacă casa nu este în contact cu aerul de 0 grade ci cu casa vecină care are 15 grade, pierderea este de 30W. Adică un sfert. Nu degeaba casele vechi de pe stradă erau construite lipite cu spatele unele de altele.

3. Ferestre termopan frumoase

constructie nouaDiferența de preț între 2 sau 3 straturi este relativ mică, undeva la 20%. Un termopan dublu banal are U=1,1 W/m2K. Un triplustrat este undeva pe la 0,8, adică cu vreo 30% mai economic. Casa noastră are aparent are termopane dublu strat. Multe.

Dacă comparați aceste valori cu valorile peretelui, veți vedea că prin fereastră (și ușă) se pierde de 5 ori mai multă căldură decât prin perete. În plus, nu doar sticla intervine la parametrii izolatori ai geamului ci evident și rama și tocul. La noi astea se aleg după culoare și formă, nu după parametrii tehnici. De Internorm nu a auzit nimeni, deși au reprezentant în România, chiar în Arad.

O suprafață vitrată mare și prost izolată are impact mai mare în balanța termică a casei decât pereții. Afirmația este valabilă și vara, când afară sunt 35 de grade iar omul în casă ar vrea 25. Vor merge climele în draci.

Mai nimeni nu ia în calcul că vara, bunul nostru Soare ne bagă în casă aproape un kilowatt pe fiecare metru pătrat de fereastră.

Oameni buni, afară sunt 35 grade iar prin ditamai ferestrele de la sufragerie de 5x2m Soarele tocmai v-a pornit la maxim 5 (CINCI) radiatoare cu ulei! În prima vară vă veți da seama că aveți o problemă și veți construi un frumos acoperiș peste terasă, ca să nu bată soarele. Nu e bai că nici lumină nu mai aveți și că ați dat degeaba banii pe imensa suprafață vitrată. De sisteme controlate de umbrire ați auzit? Majoritatea se pare că nu.

4. Mucegaiul de casă nouă

Problema acesta este simțită de mai toți proprietarii de apartamente de bloc care și-au schimbat ferestrele vechi cu termopane. Apartamentele nu se mai ventilează, umezeala rămâne înăuntru, face condens, apare mucegaiul. La casă nu va fi la fel? Ba, da. Prin urmare va trebui aerisit iarna, oricât de frig ar fi afară. Omul va arunca bani buni pe fereastră dacă nu vrea să aibă miros într-o constructie noua.

Nu am văzut vreun indiciu ce mi-ar spune că casa va avea sistem de ventilație, deși un sistem de ventilație cu recuperare de căldură este investiția a cărui cost se recuperează chiar mai repede decât polistirenul de pe casă. Există suficienți producători prezenți și pe piața românească, ai de unde alege. Cu 2000 euro ventilezi casa în cauză și nu va mirosi nici a mucegai, nici a mâncare, nici a ciorapi murdari.

5. Panouri solare fără noimă

Dacă nu sunteți finanțat prin casa verde, costurile instalației solare nu se vor recupera niciodată. Punct. Sigur, din martie până în octombrie veți avea apă caldă gratis (poveste aia cu aportul la încălzire este valabilă doar dacă aveți o casă pasivă, sau pe aproape, și asta e cu totul altă poveste) dar ați calculat de fapt cât vă costă producția de apă caldă? Cu gaz? Mai nimic. Cu un boiler electric? Puțin.

O instalație solară presurizată vă costă pe la 1000 euro dar iarna nu prea funcționează la latitudinea nostră. Nu suntem în Grecia. Un boiler electric costă 200 euro. În câte luni de vară veți recupera investiția suplimentară de 800 euro? Vă amintesc că azi un kWh de energie electrică costă cam 10 cenți.

Va trebui să consumați 8000 kWh cu boilerul, adică să meargă boilerul de 2 kW timp de 4000 ore. Dacă în medie merge 1 oră pe zi, și aveți 200 de zile de vară, investiția în panouri solare se va recupera în 20 de ani!

Dacă aveți gaz, perioada de recuperare este și mai lungă. Fără sprijin din partea statului nicăieri în Europa nu este rentabilă afacerea asta. V-a făcut cineva acest calcul?

6. Control inteligent, adică lipsa lui

Aici e jale. Noi nu ne plângem, avem de lucru, dar imensa majoritate a construcțiilor noi nu are nici un fel de automatizare, maxim o telecomandă la porți și un cronotermostat. Un sistem normal de automatizare costă 2-3000 de euro pentru o casă mare dar își scoate banii în 3-4 ani. Dar despre asta aveți suficiente informații pe pagina noastră.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *