Oricum am numi-o casa pasiva sau cu consum apropiat de 0 (near zero energy) istoria ei a inceput candva in anii 80. In tarile scandinave sustenabilitatea a inceput sa castige teren si au inceput sa apara cercetarile conduse de universitatile din zona legate de optimizarea cladirilor. Prin izolare eficienta a peretilor exteriori, ferestre si usi eficiente termic, etanseitate, reducerea puntilor termice, orientare si ventilare cu recuperarea caldurii, clădirile ar putea sa functioneze fara instalatiile de incalzire conventionale (cum ar fi corpurile de incalzire si sau incalzirea prin pardoseala, pereti sau plinta).
Aceste principii au fost integrate intr-un sistem unitar de criterii numai la inceputul anilor 90 in Germania de echipa condusa de D-ul Wolfgang Feist, fondatorul si directorul Institutului de Case Pasive din Darmstadt. În cadrul proiectul CEPHEUS in 5 tari europene, au rezultat 250 de apartamente construite conform standardelor caselor pasive avand ca principal obiectiv demonstrarea fezabilitatii tehnice si economice a sistemului.
Standardul
Standardul de case pasive are cinci condiții de baza care trebuie îndeplinite: o termoizolație eficientă, eliminarea punților termice, etanșeitatea la aer a clădirii, ventilația cu recuperarea căldurii si nu in ultimul rând orientarea si umbrirea suprafețelor vitrate.
Sursă: ecocentricdesign.ca/passive-house-in-a-nutshell/
Poate cea mai importanta diferența fata de alte standarde internaționale consta în faptul ca nu putem vorbi de o clădire pasiva până când criteriile exprimate in valori fizice calculabile nu sunt îndeplinite:
- Consumul mediu anual de energie pentru încălzire nu depășește 15 kWh/mp
- Sarcina termică anuală nu depășește 10W/mp
- Consumul mediu anual de energie primara nu depășește 120 kWh/mp
- Valoarea punților termice nu poate depăși Ψ=0.01 W/m (practice lipsit de punți termice)
- Schimbul de aer la o presiune de 50 Pa nu depășește e rata de 0.6/h (etanșeitatea clădirii)
- Valoarea coeficientului de transfer termic (U) al pereților nu depășește 0,15 W/(mpK)
- Valoarea coeficientului de transfer termic (U) al ușilor si ferestrelor nu depășește 0,8 W/(mpK)
- Eficienta sistemului de ventilare cu recuperarea căldurii este mai mare de 75%
- Frecventa supraîncălzirilor (temperaturi de peste 25°C) nu depășește 10% din perioada de vara
Cu ce materialele de construcție se poate construi o casa pasiva?
Raspunsul este simplu. Putem folosi orice material de constructie, important este, ca dupa construire anvelopanta termica sa aiba valoarea coeficientului de transfer termic ≤ 0,15W/mpK
Deci o casa pasiva se poate construi cu ajutorul celor mai noi si mai eficiente materiale de constructie existente pe piata, cum sunt panourile vidate (VIP), aerogel etc., cu materialele considerate comune cum ar fi polistirenul sau vata minerala, dar si cu ajutorul materialelor naturale cum ar fi termoizolatiile din fibre lemnoase, canepa, lana sau chiar si cu baloti de paie.
Alegerea potrivita este la latitudinea fiecaruia, insa cel mai important dintre toate, este rezultatul obtinut, o cladire cu un confort sporit si cu un consum redus, si nu folosirea celui mai nou si mai costisitor material de pe piata.
Pentru ca la casele pasive cel mai important este termoizolarea eficienta a constructiei, nu ne-am ocupat de elementele structurale, care la randul lor pot fi realizate din orice material in functie de caz, buget sau exigentele personale.
Sursa: www.asociatiacasapasiva.ro